Martin ZMELIK – CEZ Romania

Martin ZMELIK – CEZ Romania

Grupul CEZ in Romania deruleaza programe de CSR ce vizeaza apropierea de oamenii din comunitatile in care compania isi desfasoara activitatea. Toate actiunile in aceasta directie  se deruleaza sub umbrela platformei de responsabilitate sociala „Energie Pentru Bine” . CEZ Group este prezent in noua judete si isi propune sa contribuie la imbunatatirea calitatii vietii din localitatile in care isi desfasoara activitatea.

Pentru Grupul CEZ in Romania responsabilitatea sociala inseamna constientizare si responsabilizare a factorilor cheie asupra unor probleme dintr-o comunitatea si gasirea de solutii pentru aceasta. Pentru a afla mai multe despre actiunile de responsabilitate sociala ale companiei am stat de vorba cu Martin Zmelik, Country Manager CEZ Romania.

Care sunt directiile strategiei de responsabilitate sociala a companiei pe care o reprezentati?

Proiectele noastre de responsabilitate sociala se desfasoara din 2011 sub umbrela conceptului „Energie pentru Bine”. Directiile strategice au vizat in primul rand comunitatile din aria noastra de operare, unde am implementat proiecte in educatie, sanatate si sport, infrastructura si mediu. In aceasta perioada, eforturile noastre se concentreaza in special pe cauze din domeniul educatiei, sanatatii si mediului.

Proiectele noastre de responsabilitate sociala dezvolta spiritul de voluntariat al angajatilor nostri. Ei simt cel mai bine pulsul comunitatilor in care traiesc si lucreaza. Ne dorim ca angajatii CEZ sa simta ca sunt o parte importanta din „energia pentru bine” pe care o daruim comunitatii.

De altfel, acesta a fost si un punct de plecare: la inceputul lui 2014 am demarat un concurs intern de proiecte in care angajatii nostri au venit cu idei de actiuni – si, mai mult, au fost implicati in planificarea si implementarea proiectelor castigatoare.

Care sunt proiectele de responsabilitate sociala corporativa derulate in aceasta perioada?

Pentru inceput, as vrea sa vorbesc despre initiativele in curs de desfasurare. Biblioteca de energie (bibliotecadeenergie.ro), cel mai recent proiect al nostru, lansat pe 23 decembrie 2015, este o platforma care va pune la dispozitia persoanelor cu deficiente de vedere peste 300 de titluri de audio-bookuri din literatura nationala si universala. Initiativa se desfasoara in parteneriat cu Asociatia Nevazatorilor din Romania si cu Audio Libraria si implica si contributia angajatilor nostri.

Ideea a fost de a-i incuraja pe clientii nostri sa renunte la facturile clasice in favoarea celor electronice, abonandu-se la efactura CEZ Vanzare. Pentru fiecare abonat nou care trece la facturarea electronica, donam cate un leu in ajutorul nevazatorilor din Romania. Cu primii 25.000 de lei donati vom deschide „Biblioteca de energie”. De fapt, aceasta campanie da startul unui program mai amplu de accesibilizare a culturii pentru cele aproape 103.000 de persoane cu deficiente de vedere din Romania.

Programul are o componenta interna de care ne simtim foarte legati: in ianuarie, o parte dintre angajatii nostri au inregistrat, in lectura proprie, o versiune audio a romanului „Luminita, mon amour”, in prezenta autorului, Cezar Paul-Badescu. Acesta este primul audiobook din noua biblioteca. Asa cum stiti probabil deja, ideea a fost inspirata de povestea lui Vasile Tiucsan, un nevazator care este abonat de cativa ani la serviciul efactura si care a reusit sa isi ajute, folosind aceasta facilitate, colegii de serviciu, familia si cunoscutii – care sunt de asemenea nevazatori. Felul in care persoanele cu deficiente de vedere folosesc noile tehnologii a fost pentru noi o reala sursa de inspiratie.

O alta initiativa de mare succes este Maratonul Olteniei, ajuns in acest an la cea de-a IV-a editie. Evenimentul este in curs de organizare, astfel ca ma voi referi la ce am facut in 2015. Anul trecut s-au inscris la start 430 de sportivi si 65 de copii cu varste intre 4 si 13 ani, dar am avut si peste 50 de angajati CEZ inscrisi ca voluntari. A fost un succes nu numai din acest punct de vedere, ci si gratie sprijinului acordat de participanti cauzei copiilor nascuti prematur.

La sectia de neonatologie a Spitalului Judetean Valcea se inregistreaza cam 2.000 de nasteri pe an, din care circa 300 sunt premature. Ultima oara cand aceasta sectie a primit echipamente medicale a fost in 2007, desi medicii de acolo se confrunta mai des cu cazuri de nasteri premature decat media de la nivel national.

Asa ca maratonul a avut loc sub deviza „Doneaza kilometri copiilor nascuti prematur!“. Suma stransa din taxele de participare platite de concurenti a fost suplimentata de noi si a fost folosita pentru a dona sectiei de neonatologie cateva echipamente vitale: un analizor de gaze in sange, un bilirubinometru, doua lampi de fototerapie si un pulsoximetru pentru nou-nascuti.

O alta actiune este proiectul educational „One World Romania la scoala”, care a inceput in septembrie anul trecut si va continua pana in iunie 2017. Acesta este o initiativa a Asociatiei One World Romania, derulata cu sprijinul nostru, prin care ne propunem sa introducem filmul documentar si discutiile despre drepturile omului in liceele din Romania. Proiectul luna.doc face parte din acest program si consta intr-o luna de proiectii cu filme documentare in licee, cu invitati speciali. Dupa proiectie urmeaza o dezbatere pe marginea filmului intre invitati si elevi, cu scopul de a le stimula acestora din urma gandirea critica, creativitatea si spiritul civic. A doua editie a acestui proiect, luna.doc#2, a avut loc intre 16 noiembrie si 16 decembrie 2015 si s-a extins si in cateva judete din Oltenia: Dolj, Gorj, Olt si Teleorman.

Care sunt criteriile de analiza a implicarii intr-un anumit proiect de responsabilitate sociala?

Cautam si sustinem proiecte care au la baza valori comune cu ale noastre: orientare catre oameni si performanta, parteneriat pe termen lung si dezvoltare. Dar urmarim si ceea ce se intampla in societate. In plus, proiectele trebuie sa fie sustenabile, astfel incat impactul pozitiv sa fie de durata si sa genereze o schimbare sociala de profunzime, sa aiba o abordare inteligenta a problemei abordate, iar implementarea sa porneasca de la un plan concret de actiuni, usor de monitorizat si masurat. Ne plac acele proiecte care raspund in mod concret, pe termen cat mai lung, unor nevoi reale ale unui public cat mai larg. Si, mai ales, sustinem proiectele in care poate fi dezvoltata si valorificata componenta interna de voluntariat.

Cum am amintit deja, atentia noastra se indreapta mai ales spre dezvoltarea zonelor in care ne desfasuram activitatea, respectiv cele 5 judete din Oltenia, plus Arges, Teleorman, Caras Severin si Constanta, insa suntem deschisi si pentru proiecte la nivel national.

Care considerati ca este specificul responsabilitatii sociale corporative in industria in care activati?

Ca toate companiile de utilitati, venim in contact cu un public numeros si divers. Suntem constienti ca avem un rol important, pentru ca energia este un element fundamental in viata comunitatii, ceea ce pe de alta parte inseamna si o mare responsabilitate pentru noi.

Prioritatile industriei – de la consum responsabil la siguranta consumatorilor, de la protectia mediului si a sanatatii la parteneriat pentru dezvoltare – releva tendintele actuale din sectorul energiei. Ele reprezinta, daca vreti, categoria „must-have”. Doar dupa ce ai un portofoliu solid si de durata de astfel de proiecte iti poti indrepta eforturile si catre proiecte de tip „nice to have”.

Mentionati problemele cu care va confruntati in actiunile pentru sustinerea comunitatilor in care activati.

Unele provocari sunt inerente, dar trebuie sa subliniez ca pe parcursul celor zece ani de cand activam in Romania initiativele noastre sociale au fost imbratisate si sustinute de comunitate si apreciate chiar si de cei care nu au fost direct vizati. De altfel, acesta este principalul semnal ca am evaluat corect oportunitatea lor.

Cum vedeti evolutia responsabilitatii sociale corporative in Romania in urmatorii ani?

Este un domeniu de actiune care a devenit obligatoriu. Tot mai multe companii mici si mijlocii vor include responsabilitatea sociala corporativa in strategia de business. Lucrurile s-au schimbat semnificativ pentru corporatiile multinationale, care au depasit faza in care „importau” proiecte de la compania-mama. Pe de alta parte, si companiile autohtone au trecut de etapa in care imitau multinationalele. Organizatiile isi adapteaza acum initiativele de responsabilitate sociala la specificul businessului si la zonele in care opereaza.

Din cate am observat in ultima vreme, companiile se implica intens in proiectele lor de responsabilitate sociala, asumandu-si obiective pe termen lung si fara a mai cauta sa castige pe termen scurt. Atrag si implica activ atat proprii angajati, cat si membri comunitatilor locale. Vin cu solutii, dar si invata comunitatile sa gaseasca solutii la probleme existente, oferind suport tehnic, uman si financiar. Acesta este si modelul nostru.