MONA NICOLICI: INTERVIU Revista 100 de Oameni care fac BINE

MONA NICOLICI: INTERVIU Revista 100 de Oameni care fac BINE

Mona este inginer, prezentator TV, corporatist, schimbă-lume. Mona a absolvit Facultatea de Instalaţii și Construcții Bucureşti și are un masterat în Relații Publice şi Comunicare la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative.
Cu 13 ani în urmă, Mona a fost printre primele persoane care au dezvoltat conceptul de Responsabilitate Socială Corporativă în România. Sub conducerea ei au luat naștere platforma de CSR ”Țara lui Andrei” și programe ce aveau să devină ulterior modele de bună practică pentru alte companii din țară.
Este persoana care are curajul să schimbe mentalități, să pună întrebări, să demonteze prejudecăți și să demonstreze că se poate face primăvară… chiar și cu o floare.

 

– Cum se definește un bun proiect/o bună practică de CSR?

– Cei care vor să înțeleagă mai bine ce înseamnă responsabilitatea socială a companiilor, ar trebui să se uite către riscurile și impactul acelei afaceri în relație cu societatea și mediul. Știu că încă se dezbate pe marginea diferențelor între CSR și sustenabilitate, dar CSR-ul e tot mai mult asociat cu partea de social, adică proiectele pe care companiile le dezvoltă în societate. Însă, chiar și așa, proiectele de CSR trebuie să aibă legătură cu impactul și riscul asociat afacerii, motiv pentru care trebuie sa fie integrate în viziunea pe termen lung a companiei. Nu poți să faci responsabilitate socială dacă nu te uiți și la problemele tale, încercând să le găsești o rezolvare.

Prin urmare, un proiect sau program de CSR trebuie în primul rând să fie integrat în mod corect în business. Mai departe, pentru a fi cu adevărat un proiect bun, trebuie să aibă un impact pozitiv pe termen lung, față de toate grupurile de stakeholders implicate. Deși poate părea o afirmație corectă, simplă, pe care o regăsești în orice manual sau definiție de CSR, în realitate, după ce treci printr-un exercițiu sau demers de acest fel, înțelegi cât e de greu. Și aici aș spune că este magia CSR-ului, oricât de mult bine crezi că faci, e extraordinar de greu să înțelegi toate părțile, să le implici și să le aliniezi, ținând cont de ce are fiecare particular, de nevoi versus dorințe.

– Care este primul proiect / campanie de CSR în care v-ați implicat?

– Este un proiect care pe lângă faptul că mi-a rămas drag, există și în prezent. Este vorba despre Parcurile Viitorului, pe care l-am făcut în cadrul OMV Petrom în 2007, fiind în acel moment primul demers al unei companii din România de construire a unor parcuri în mai multe orașe din țară cu participarea și implicarea mai multor grupuri de stakeholders, atât intern, cât și extern. Imediat după lansare, inițiativa a fost preluată și de alte companii.

– Care este programul pe care l-ați coordonat și a avut cel mai mare success?

– Răspunsul cred că este deja cunoscut, este vorba despre Țara lui Andrei, platforma de responsabilitate socială a OMV Petrom pe care am construit-o în urmă cu 10 ani și care a lăsat deja un impact pozitiv pentru domenii extrem de importante pentru România, precum educație, sănătate, viața comunităților.

O construcție cu care m-am identificat de la început, dincolo de cerințele profesionale, așa cum am făcut de fiecare dată cu orice proiect la care am contribuit decisiv. Prin tot acest parcurs, Țara lui Andrei a devenit familia mea, cel mai apropiat proiect de sufletul meu.

Dacă mă uit în urmă, îmi dau seama că a concis cu visul meu din adolescență, când mă întrebam care va fi sensul job-ului pe care o să îl urmez, ce voi devei și ce voi lăsa în urmă.

Țara lui Andrei este cu și despre oameni, ceea ce s-a legat, din nou, cu pasiunea mea dintotdeauna, oamenii. Asta a avut un impact direct și asupra mea, ca om, m-a ajutat să cresc profesional, dar și ca mamă, colegă, prietenă, cetățean și a fost o împlinire în viața mea prin schimbarea pe care am văzut-o în oameni, în jurul meu.

– Cum vedeti relația dintre compania pe care o reprezentați și comunitatea din jur?

– OMV Petrom este una dintre cele mai mari companii din România, cu un rol foarte important în economia țării, atât la nivel macro, cât și micro. Suntem activi în peste 300 de comunități din România, ceea ce a susținut construirea platformei noastre proprii de CSR. Când ești atât de prezent, cu un rol atât de important, trebuie să fii și responsabil.

Relația cu comunitățile este una firească, normală, determinată de toți factorii care definesc și relațiile noastre de viață, inter-umane. Sunt provocări, sunt lucruri bune și mai puțin bune, dar ceea ce e important e să înțelegi că drumul acesta al implicării în viaţa comunităţilor în care activezi nu se opreşte după o lună sau un an, ci trebuie să continue, uneori, şi după ce îţi opreşti activitatea.

– Care este viziunea care vă ghidează în tot ceea ce faceți?

– Am plecat cu gândul că pot să schimb lumea. Realitatea m-a adus repede cu picioarele pe pământ și am înțeles că e greu, deşi nu imposibil, dar schimbarea pot s-o fac doar în ritmul lumii, nu în ritmul meu.

Acum, după mai bine de 13 ani, am ajuns într-un moment în care am înțeles că aș fi putut să fiu mai eficientă, să schimb mai mult cu un efort mai mic. Dar e o lecție valoroasă pentru prezent. Sunt realizări care contează, faptul că sunt foarte mulți oameni care au trecut prin Țara lui Andrei, care au preluat din spiritul nostru. Mi-aș dori să știu că îl duc mai departe și contribuie la o schimbare mai mare, în bine, pentru noi toți.

–  Cum decurge o zi din viața dumneavoastră profesională?

– Nicio zi nu este la fel, sunt provocări diferite, iar dacă la final de zi reușim să schimbăm ceva în bine,  ziua e pe plus.

– Dacă ați avea super-puteri, ce ați schimba în domeniul responsabilității sociale?

– Dacă aș avea aceste puteri, mi-aș dori ca aceia care sunt priviți ca valori, modele pentru România, să gândească unitar, spre un bine comun. Și aș integra responsabilitatea socială și în politicile Guvernelor.


Interviul a fost publicat in Revista de Colectie “100 de Oameni care fac Bine” (Martie 2020), editata de echipa CSRMedia.ro
Intreaga Revista poate fi citita AICI