ROXANA COLISNIUC: INTERVIU 100 de Oameni care fac BINE
Roxana coordonează activitatea de CSR a ING Tech România, hub-ul de tehnologie al grupului ING. Cunoaște domeniul responsabilității sociale din mai multe perspective: ca editor al platformei responsabilitate sociala.ro a scris știri, studii de caz și materiale despre CSR când acest domeniu era încă la început în România.
Apoi a experimentat filantropia, coordonând proiecte educaționale în cadrul Fundației Dinu Patriciu. Prima experiență corporate a avut-o la OMV Petrom, în departamentul de Sustenabilitate, schimbând apoi domeniul Oil&Gas cu cel bancar.
Pentru o scurtă perioadă de timp a experimentat și rolul de CSR consultant.
– Cum se definește un bun proiect/o bună practică de CSR?
– Pentru mine, un proiect de CSR este de succes dacă îndeplinește trei condiții:
1. Ajută la îndeplinirea obiectivele de business, dar își atinge și obiectivele sociale. De multe ori, în cadrul proiectelor de CSR focusul fuge în afara companiei, spre problemele sociale sau cele de mediu și se uită interesul business-ului față de acel proiect. De fiecare dată când se întâmplă asta, derulezi de fapt un proiect de filantropie corporativă, nu un proiect de CSR. Pe termen lung, dacă acea companie nu își propune doar acte de caritate, pierzi susținerea internă și indiferent de rezultatele sociale, dacă cele de business nu sunt atinse, proiectul în sine poate fi oprit.
2. Top management-ul companiei își asumă responsabilitatea pentru strategia de CSR. Proiectele de CSR nu au rezultate imediate, de cele mai multe ori ele au nevoie de 3–4 ani pentru a se așeza, de 5-6 ani pentru a le evalua impactul. Pentru a putea produce schimbare (socială) sistemică și în profunzime, proiectele de CSR au nevoie să fie susținute de cei cu putere decizională, să fie încorporate în strategia de business și să fie crescute de întreaga companie, nu doar de departamentul care le-a inițiat.
- Își dezvoltă echipa, nu doar și-o consumă. Ca în orice proiect, și în cele de CSR datele cu care pornești la drum se schimbă în timp. Cei care te sprijineau la început își mai pierd din entuziasm, se mai îndoiesc pe parcurs de obiectivele propuse. Dacă echipa de proiect nu crede în cauză și nu și-o asumă în întregime, oricât de bun ar fi proiectul în sine, el nu își poate atinge potențialul. Totodată, dacă planificarea proiectului nu lasă timp echipei să experimenteze, să învețe, să își găsească partenerii potriviți, acel proiect doar și-a atins – în cel mai bun caz – obiectivele, dar nu a crescut în niciun fel oamenii care au ajutat la implementarea sa. Iar succesul nu se măsoară doar în rezultatele bune ale unui proiect, ci și în rezultatele unei serii de inițiative care sunt implementate, de cele mai multe ori, de aceeași echipă / om.
– Care a fost primul proiect/campanie de CSR în care v-ați implicat?
– În 2008 am fost impresionată de obiectivele de sustenabilitate pe care un producător de ciment și le asumase pe plan local. Am plantat atunci perdele forestiere în jurul Bucureștiului într-o acțiune a respectivei companii, chiar dacă interesul meu era mai degrabă în zona de poluare fonică sau readucerea biodiversității în jurul carierelor de extracție din țară.
– Care este programul pe care l-ați coordonat și a avut cel mai mare succes?
– Succesul este ca fericirea – pentru fiecare înseamnă altceva. De exemplu, pentru unii, un proiect de CSR de succes poate fi un proiect cu un număr mare de beneficiari. Pentru alții, felul în care o inițiativă de CSR s-a transformat în proiect de lege poate fi o reușită fantastică. Pentru mine, succesul unui proiect ține de reacțiile pe care le provoacă, astfel încât schimbarea în bine pe care și-o propune să se rostogolească în toate păturile societății.
Din acest punct de vedere, cel mai de succes proiect pe care l-am coordonat și de care sunt extrem de atașată este SHIFT+Vieți – inițiativa care și-a propus să ajute persoanele cu autism, sindrom down, schizofrenie si deficiențe de vedere să fie pregătite pentru un loc de muncă ce nu poate fi automatizat. Proiectul este încă în derulare, dar îl consider deja un succes pentru calitatea dialogului pe care a reușit să-l creeze între organizațiile neguvernamentale de profil, între aparținătorii persoanelor cu dizabilități și în interiorul grupului de voluntari implicați.
– Cum vedeți relația dintre compania pe care o reprezentați și comunitatea din jur?
– ING Tech Romania și-a început și continuă relația cu comunitatea în cadrul proiectelor de CSR cinstit. Compania în care lucrez nu promite soarele de pe cer, nu își propune mai mult decât crede că poate înfăptui. Își construiește prudent și asumat această relație, învățând pe parcurs, rămânând flexibilă în abordare, dar focusată la obiectivele sociale pe care și le-a propus.
– Care este viziunea ce vă ghidează în tot ceea ce faceți?
– Cred că putem trăi într-o lume în care fiecare dintre noi își poate atinge potențialul, în ritmul lui, îngrijindu-se în același timp de cei din jurul lui și de natură. Și cred că în parcursul nostru ne putem bucura de drum.
– Cum decurge o zi din viața dumneavoastră profesională?
– Ca o zi la schi: pornesc cu elan și avânt din vârful muntelui, admirând peisajul și obiectivele pe care mi le-am propus. Fac slalom printre întâlnirile în care aportul meu nu este semnificativ, apoi mă concentrez pe zonele în care chiar e nevoie de atenția mea. Mai ratez un copac și un deadline, mă mai împrietenesc cu un coleg pe pârtie. Tot timpul însă ajung la finalul zilei și al pârtiei știind că am făcut tot ce am putut mai bine în contextul respectiv.
– Dacă ați avea super-puteri, ce ați schimba în domeniul responsabilității sociale?
– Aș transforma domeniul în mindset al oamenilor de business, în așa fel încât CSR-ul să se regăsească nu doar într-un om sau într-un department, ci în toate deciziile de business luate de către fiecare CEO sau board de acționari.
Interviul a fost publicat in Revista de Colectie “100 de Oameni care fac Bine” (Martie 2020), editata de echipa CSRMedia.ro
Intreaga Revista poate fi citita AICI